Generalitati
Infarctul miocardic (sau atac de cord), se produce prin blocarea uneia sau mai multor artere coronare. Arterele coronare furnizeaza sange oxigenat inimii. Blocajul arterei se produce atunci cand o placa ateromatoasa din interiorul coronarei se rupe si se formeaza un tromb (cheag de sange) in jurul ei. Placa ateromatoasa si trombul vor obstructiona fluxul sanguin catre celulele miocardice, privandu-le astfel de oxigen si nutrienti. In lipsa aportului sanguin, celulele musculare ale inimii vor muri. In cazul in care in timpul infarctului este afectata o arie mare a miocardului, se poate produce moartea. De obicei are loc in ventriculul stang.
Infarctul miocardic necesita terapie de urgenta pentru a restabili fluxul sanguin.
Cauze
Aceasta afectiune survine cel mai des la pacientii care prezinta factori de risc ca tabagismul, hipertensiunea arteriala, nivelul de colesterol mai mare de 3,40 grame la litru, diabetul, sedentarismul, surmenajul profesional.
El are o incidentã maximã la bãrbati în jurul vârstei de 55 ani, iar la femei, în medie în jur de 65 de ani. În ultimele douã decenii existã o tendintã de deplasare spre vârste mai tinere si în prezent infarctul miocardic acut sub 40 de ani nu mai este o exceptie, atât la bãrbati cat si la femei.
Simptome
Aproximativ jumatate din cazuri prezinta un infarct de miocard care se produce dupa o perioada mai mult sau mai putin lunga in timpul careia subiectul sufera de angina pectorala, crize dureroase survenind fie la mers, in particular pe frig si pe vant, fie in repaus, de preferinta noaptea. Aceste dureri (senzatii de strangere, de arsuri, uneori de strivire) sunt resimtite in spatele sternului si pot iradia in bratul stang, spre falca, uneori in spate; ele dispar in doua sau trei minute. Infarctul se manifesta printr-o durere violenta de acelasi tip ca cea de angor, dar de obicei mai intensa si mai lunga (de mai mult de 30 minute pana la cateva ore). Ea iradiaza adesea mai amplu in ambele brate, in falca si in spate. In unele cazuri, durerea se asociaza cu o crestere a tensiunii arteriale, urmata de scaderea ei persistenta. In rastimp de 24 pana la 36 de ore apare o febra de intensitate medie care scade treptat.
Important: In jumatate din cazuri infarctul nu este precedat de nici o manifestare dureroasa care sa permita prevederea aparitiei lui.
Un control la inimă poate uneori să depisteze predispoziţia la infarct, dar nu te scapa de producerea lui. Astfel:
– Unele infarcte, denumite nerecunoscute sau ambulatorii, nu se manifesta prin nici un semn clinic – ele nu sunt detectate decat accidental, cu ocazia unei electrocardiograme.
– Cel putin 25% din infarctele miocardice acute scapã diagnosticului clinic imediat (formele ambulatorii, silentioase) si sunt descoperite infarcte sechelare electrocardiografic dupã un numãr de ani sau la necropsie.
INCIDENTA
- Infarctul miocardic acut este în general o afectiune a adultului;
- Agregarea familialã a cazurilor de infarct miocardic ilustreazã rolul factorilor genetici.
- Descendentii celor care au fãcut infarct sub vârsta de 50 de ani au un risc de 3-5 ori mai mare decât cei proveniti din familii neatinse de infarct.
În acest cadru trebuie însã considerate si obiceiurile alimentare sau felul de viatã, care, desi caracteristic familial, nu are bazã geneticã si comportamentalã. Existã o relatie între grupele sanguine si morbiditatea prin infarct, în sensul cã indivizii cu grupa sanguinã A sunt predispusi, pe când cei cu grupa O sunt relativ protejati, Rh-ul negativ reprezintã de asemenea un factor de risc. Astfel, în Europa existã o corelatie strânsã între colesterolemie si consumul de calorii si grãsimi animale, ilustrând rolul aportului exogen. Numeroase studii au arãtat cã reducerea consumului de colesterol antreneazã o scãdere a colesterolemiei.
Dupã aproape toate statisticile sexul masculin este predilect afectat:
Predominanta de sex: se imbolnavesc mai frecvent barbatii. Raportul barbati / femei in varsta de 41 -50 ani este de 5,1:1 si la 51 -60 ani – este de 2:1.
Sunt tineri, în special bărbaţi, care au făcut infarct înainte de 40 de ani, în principal din cauza modului de viaţă. În concluzie, tinerii mor fie pentru că au ghinionul să moştenească morţi subite în familie sau boli precoce şi atunci au o agresivitate mai mare a afecţiunii, fie din cauza acestor factori modificabili, care trebuie căutaţi. Mişcarea scade riscul de boală coronariană .
În general, se apreciazã ca , în raport cu persoanele active, riscul sedentarilor de a face infarct este de 2-3,5 ori mai mare
Cel mai frecvent factor de risc la tineri îl reprezintă fumatul. Marea majoritate a tinerilor care fac infarct fumează şi încă de la vârste foarte fragede.
Un bărbat care fumează are un un risc de a face infarct miocardic de 10 ori mai mare decât un nefumător. O femeie fumătoare – de 4,5 ori mai mare decât una nefumătoare
Dar infarctul la o persoană tânără poate fi cauzat şi de anomalii congenitale, spre exemplu originea anormală a unei artere coronare. Adică ea are originea din altă parte, cum ar fi artera pulmonară, şi atunci persoana respectivă este predispusă să facă infarct. O altă cauză care duce la infarct în rândul tinerilor este aşa-numita punte musculară. Arterele sunt deasupra inimii, dar uneori artera are un traiect în interiorul muşchiului, iar muşchiul respectiv o presează. O altă cauză ar fi anomaliile de coagulare, aşa numita trombofilie (formarea de trombi în vasele sangvine – n.r.), pentru că sângele are tendinţa de a se coagula. Deci acestea ar fi cauzele ca un tânăr, aparent fără probleme de sănătate, să facă un infarct miocardic şi să moară subit“,
Dacă îngustarea, apoi obstrucţia acestor coronare apare în mod obişnuit după vârsta de 40 de ani, având drept cauză placa de aterom, persoanele tinere au un profil diferit al factorilor de risc. Deşi mulţi dintre ei par a fi perfect sănătoşi, aceşti tineri se pot găsi în etapa factorilor de risc, care trebuie căutaţi şi monitorizaţi.
Nu numai tinerii obişnuiţi pot face infarct, ci şi sportivii. Sunt foarte multe exemple, atât în ţară, cât şi în străinătate, de fotbalişti care au căzut pur şi simplu pe teren în timpul unui meci sau la un antrenament şi au murit pe loc. Iar unii aveau puţin peste 20 de ani, plus un stil de viaţă aşa cum cere medicul cardiolog: cu mişcare şi alimentaţie sănătoasă. „La sportivi este altceva. Ei nu fac infarct, ci tulburări de ritm cardiac.
Concluzie: După vârsta de 35 de ani, este indicat pentru orice persoană să-şi facă un control la inimă, pentru că un astfel de control poate să depisteze predispoziţia la infarct. Dacă pacientul se incadreaza in factorii de risc de la paragraful “Cauze” atunci, apar nişte indicii, dacă se face un control înainte“,
Prevenirea – Include mai multe etape:
- Suprimarea factorilor de risc: incetarea fumatului, tratarea hipertensiunii arteriale, a diabetului sau a hipercolesterolemiei
- Tratarea imediata a oricarui angor.
- Investigarea inimii prin CORONAROGRAFIE CT neinvaziva pentru persoanele cu risc, dupa varsta de 40 ani.
Este investigatia de electie pentru vizualizarea arterelor coronare si a diferitelor malformatii cardiace
CE ESTE CORONAROGRAFIA CT NEINVAZIVA
Coronarografia CT este o metoda ieftina, rapida, non invaziva, care care pune în evidenţă arterele coronare si care nu necesita spitalizare
CUI II ESTE INDICATA
Angiocoronarografia CT este indicată la pacienţi asimptomatici cu risc mic si mediu cardio-vascular, la pacienţi cu simptome atipice sau cu test de efort neconcludent, barbatilor si femeilor cu varsta peste 40 ani, persoanelor cu antecedente familiale de boli coronariene, fumatorilor, persoanelor cu diabet zaharat, persoanelor hipertensive sau sedentare.
Ca orice metodă de investigaţie are contraindicaţii şi limite: frecvenţa cardiacă neregulata ( extrasistole ventriculare si atriale frecvente), fibrilaţia atrială, sarcina, calcificările parietale masive (scor de calciu mai mare de 1000), alergie la substanța de contrast iodată, insuficienta renala cronica si hipertiroidism.
CUM MA PREGATESC?
In ziua examinarii sunt contraindicate cafeaua, băuturile care conţin cofeină, ceaiul negru şi sucurile energizante. Pacientul nu trebuie să manânce cu 4 ore înainte de examinare. Anamneza pacientului este de asemenea importantă, prezenţa stenturilor sau a grafturilor implicând alegerea protocolului de examinare.
SCOPUL INVESTIGATIEI
-Evaluarea calcificarilor coronariene (scorul de calciu Agatston), decelarea prezentei calcificarilor valvulare. Acesta este un marker indirect de încărcare aterosclerotică a arterelor coronare, calcificările coronariene fiind un semn precoce de boală coronariană (scorul de calciu având valoare diagnostică înaintea apariţiei primelor semne sau simptome de ischemie miocardică). Nu necesita substanta de contrast.
– Evaluarea arterelor coronare si cuantificarea stenozelor
– Evaluarea by-pass-urilor
– Evaluarea stent-urilor
– Vizualizarea peretilor vasculari si a modificarilor suferite de acestia in procesul patologic de remodelaj pozitiv care presupune prezenta placii de aterom fara ca aceasta sa exercite un efect de diminuare a lumenului, dar cu potential evolutiv imprevizibil
– Studiul placilor ateromatoase.
– Evaluarea functiei ventricului stang: fractia de ejectie, volumul telesistolic, volumul telediastolic, kinetica septului interventricular si a peretilor ventriculului
– Evidentierea pozitionarii sondelor de pacemaker, reconstructii cinematice pentru studierea kineticii peretilor ventriculari (utila in cazul anevrismelor de perete ventricular)
– Investigarea bolilor cardiace congenitale, a formatiunilor cardiace si a bolilor valvulare
– Evaluarea morfologica a unui organ cu anatomie complexa
– Evaluarea circulatiei pulmonare si sistemice
SCANEXPERT – CENTRU DE IMAGISTICA MEDICALA
www.scanexpert.ro
PROGRAMĂRI COMPUTER TOMOGRAF BRAȘOV
Programări prin telefon:
- Tel.:+40 368 005 145
- Mob.:+40 774 433 429
